You are here:

Alegeri LPF. Cum şi-a băgat politicul coada în sportul românesc

Alegeri LPF. Cum şi-a băgat politicul coada în sportul românesc

Diverse

Comentarii

Bătălia între dreapta şi stânga politicii româneşti s-a mutat şi în sport. Ba chiar şi-a găsit un loc propice pentru a repeta exerciţiul alegerilor şi a consolida prietenii din care să rezulte voturi şi câştigători. Şi lucrul acesta se întâmplă de câţiva ani buni

Poate primul şoc politic important de pe scena sportului românesc a avut loc la alegerile pentru LPF din 2013. Au candidat atunci Dumitru Dragomir şi Gino Iorgulescu. N-a fost linişte deloc imediat după anunţarea rezultatului. Dragomir a ieşit la atac după ce a pierdut şi a încercat să arate tuturor celor prezenţi, dar în mod special presei, că influenţa politică a a jucat un rol major în rezultat.
 
"Gino Iorgulescu a câştigat cu 11-7. Am fost învins şi pe valoarea lui, dar şi pe valoarea politică. Influenţa politică a fost majoră, dar ar fi urât să vorbesc de domnul Ponta, de domnul Dragnea", a spus Dragomir, într-o conferinţă de presă. Apoi a tăcut şi a dispărut din peisaj. A mai apărut sporadic, dar de fiecare dată mai curajos în spusele sale. Şi mai ales, de fiecare dată cu acelaşi mesaj. Am fost dat jos de la ligă de PSD - a tunat Dumitru Dragomir. 
 
La doar câteva luni distanţă, alte alegeri, alt scandal. Ne aflăm în 2014 şi trei candidaţi se luptă pentru preşedinţia Comitetului Olimpic Sportiv. Câştigătorul a ridicat din umeri, a zâmbit ironic, a recunoscut chiar şi ajutorul politic, dar şi-a văzut de drumul său. Vorbim despre Alin Petrache, omul care guverna Federaţia de rugby când s-a înscris în cursa pentru COSR. Contracandidaţii n-au înţeles nimic. 
 
Octavian Bellu a primit 33 de voturi. Cel mai galonat antrenor din istoria sportului românesc s-a înfuriat la culme şi imediat după alegeri a izbucnit în faţa camerelor. 
 
"Nu ştiu dacă voi mai cauţiona o instituţie in care nu am încredere. În general, federaţiile din străinătate sunt conduse de oameni care au medalii, dar noi nu avem aceleaşi valori. M-au deranjat foarte mult atacurile care au fost la persoana mea, mă deranjează că am fost acuzat că aş avea legături politice de cineva care avea legături politice cu acte în regulă", a precizat Bellu
 
Fostul coordonator al gimnasticii româneşti a continuat acuzele
 
"Sunt dezamăgit de luptele din spatele cortinei. Prin presă, se ştia deja de ieri cum se va vota, nu ştiu dacă federaţiile au anunţat sau ce s-a întâmplat. Eu sunt un om căruia îi place să vorbească exact acolo unde trebuie, niciodată mai mult. Am vorbit pe faţă cu cei din federaţii, cu toţi oamenii implicaţi, dar nu am fost activ în spate", a mai spus Bellu.
 
Al doilea perdant al alegerilor COSR din 2014 a fost Elisabeta Lipa, cea care avea să ajungă la doi ani distanţă ministrul sportului, dar într-un guvern alcătuit sută la sută din tehnocraţi. 
 
"Am intrat într-o luptă în care se ştia exact ce se va întâmpla şi probabil de aici detaşarea. Nu vreau şi nu pot să spun dacă a fost un vot corect", a declarat Elisabeta Lipă care a acceptat mult mai uşor înfrângerea.
 
Apoi, au trecut anii, şi Petrache a ajuns la un moment dat chiar şef peste CSM Bucureşti, clubul primăriei de unde a fost destituit pentru intenţia de a cheltui "iresponsabil” peste jumatate de milion de euro pentru organizarea unui eveniment “faraonic” pentru aniversarea clubului. Cel puţin aşa a susţinut primarul capitalei.
 
Scandal a fost şi în handbal. Alegerile pentru şefia Federaţiei Române din 2014 s-au terminat cu un scandal de proporţii. Cei doi perdanţi au acuzat şi ei implicarea politicului. Cel mai vehement a fost Remus Drăgănescu, candidat la alegeri şi director tehnic al federaţiei pe atunci. 
 
"Niciodată, de când mă ştiu, nu au fost prezenţi atâţia reprezentanţi la vot. La alegerile precedente au venit undeva la 120-130 de cluburi. Asta inseamnă ceva, mobilizarea a fost generală! Fără teamă de a greşi, spun că votul a fost unul politic. Aici s-a votat în grup, s-a votat după o listă, la comandă", a precizat atunci Drăgănescu
 
Si fostul preşedinte al Federaţiei, Cristian Gaţu a recunoscut că s-a simţit o oarecare "influenţă" a politicului.
 
"A fost o influenţă politică. Oamenii au votat cum le-au dictat cei care le dau banii, adică primarii şi şefii Consiliilor Judeţene", a explicat Gaţu
 
Câştigător a ieşit atunci Alexandru Dedu. 
 
La volei lucrurile stau la fel. Gheorghe Visan, cel mai longeviv preşedinte de federaţie a fost acuzat de nenumărate ori că se foloseşte din plin şi de funcţia pe care o are în minister pentru a obliga cluburile sportive şcolare să-l voteze. Rezultatul a fost clar - de fiecare dată, Vişan n-a avut nicio emoţie în ziua alegerilor, în ciuda unor rezultate mai mult decât slabe înregistrate de voleiul românesc.
 
Poate cele mai importante alegeri în care politicul a dat semne evidente de implicare au fost de departe cele pentru preşedinţia FRF. Răzvan Burleanu conduce astăzi forul de la Casa Fotbalului după ce a câştigat alegeri atât cu cântec, cât şi cu dans. Rezultatul a fost decis atunci de condamnarea lui Gică Popescu, marele favorit la şefia Federaţiei.
 
Astfel, după 24 de ani, FRF a intrat în zodia unui nou preşedinte, un tânăr pe care Mircea Sandu, fostul preşedinte avea să-l ironizeze mereu cu apelativul "minicandidat". 
 
Declaraţia anului despre alegerile câştigate de Răzvan Burleanu avea să vină de la Dumitru Dragomir care i-a transmis şi felicitări noului preşedinte: "Bravo lui, e un băiat deştept. Gică Popescu a fost preşedinte cum a fost şi Mircea Geoană"
 

Afla mai multe despre: alegeriinfluentapoliticlpffrfhandbalvoleifotbalgino iorgulescurazvan burleanu 

viewscnt
Articole similare