You are here:

PREMIUM | Transformările lui Cristiano Ronaldo. Evoluţia cvintuplului Balon de Aur, prin ochii comentatorului Mihai Dolinschi

PREMIUM | Transformările lui Cristiano Ronaldo. Evoluţia cvintuplului Balon de Aur, prin ochii comentatorului Mihai Dolinschigalerie foto
Comentarii

Vara anului 2003 a adus două transferuri importante în lumea fotbalului si în special în fotbalul din Spania. Marile rivale Real Madrid si FC Barcelona realizau cate un transfer, numit super transfer, dar fiecare avea altă semnificaţie.

De partea Madridului transfer pentru marketing venirea lui David Beckham şi transfer pentru fotbal, aducerea lui Ronaldinho in Catalunia, pe Nou Camp. În aceeaşi vară, Manchester United îl transfera de la Sporting Lisabona pentru 17,5 milioane de euro pe Cristiano Ronaldo dos Santos Aveiro, fotbalist care a reuşit în secolul XXI să combine fotbalul cu marketingul la nivel de artă.

Sezonul de la Sporting

Ajuns în 1997 la academia lui Sporting Lisabona, tânărul portughez a fost promovat la echipa mare de către antrenorul român Ladislau Boloni, pe postul de extremă dreapta, după ce în ultimii doi ani ai junioratului, Ronaldo evoluase pe postul de atacant central. În primul sezon sub comanda tehnicianului roman, Cristiano a înscris 5 goluri, dintre care 3 goluri cu piciorul drept, 1 cu piciorul stang şi 1 gol în urma unei lovituri de cap, dovedind din primul sezon complexitatea sa. Meciul edificator ce i-a adus transferul la Manchester United, a fost chiar partida directă contra “diavolilor roşii”, pe “proaspăta“ arenă Jose Alvalade. Cristiano a fost utilizat ca extremă stânga şi a reuşit nişte acţiuni impetuoase, prin care i-a impresionat pe jucătorii lui United. La finalul meciului aceştia i-au cerut lui Sir Alex Ferguson transferul puştiului pe Old Trafford.



 

Mutarea in Marea Britanie

Transferul în Anglia s-a realizat în luna august a anului 2003, iar tânarului plecat din Madeira i s-a pus pe umeri o mare responsabilitate. Numarul şapte lăsat liber de la plecarea lui Beckham la Madrid. Un număr purtat de multe legende ale lui United. La Manchester începe definirea sa ca vedetă si transformarea în mega fotbalist. Mereu în căutarea perfecţiunii , învaţa destul de repede limba engleză pentru a avea o comunicare bună, atât în teren, dar şi în interviurile din partea televiziunilor engleze. Începe ca rezervă în trupa scotianului Sir Alex, acolo unde în primele meciuri este introdus ca mijlocaş stânga, dar constanţa prodigiosului galez Ryan Giggs şi progresul personal îl trimit în partea dreaptă pentru a îsi putea face loc în primul 11.

Ajuns în Premier League, la un nivel superior faţă de Portugalia, Cristiano Ronaldo începe să lucreze la dezvoltarea sa fotbalistică, fiind conştient dar si sfătuit de Sir Alex că viteza şi controlul bun al balonului nu sunt de ajuns într-un astfel de campionat. Lăsat vacant locul de executant de lovituri libere de către Becks, începe să lucreze la executarea lor. Astfel marchează şi primul gol al lui pentru Manchester United contra celor de la Portsmouth. Detenta şi lovitura de cap erau calităti pe care le arătase şi în campionatul Portugaliei, dar în Marea Britanie era nevoie de îmbunătăţirea lor şi de o masă musculară superioară, pentru a putea sa aibă success în duelurile aeriene din prima liga engleză cu fundaşii centrali . Printr-o lovitură de cap a reuşit să şi marcheeze primul său gol într-o finală. O lovitură de cap cu care a deschis scorul împotriva lui Millwall, în Finala Cupei Angliei din 2004. Pentru Sporting a marcat ultimul său gol cu piciorul stâng , venind din poziţia de extremă dreapta, un capitol pe care il îmbunătăţeste în Anglia, dar pe care în Peninsula Iberică ajunge să îl ducă aproape de perfectiune, chiar la rang de artă pentru un jucător de picior drept.

În sezoanele ce au urmat portughezul a fost folosit mult extremă dreapta. Un rol din care a adunat multe assisturi cu centrări din zona sa de teren, iar mai apoi printr-o acţiune de tranziţie pozitivă de mare clasă a echipei lui Ferguson, marchează tot din postura de aripă dreapta şi primul gol în UEFA Champions League, contra celor de la AS Roma în acel 7 la 1.

Sezonul 2007/2008 este sezonul în care Sir Alex Ferguson, managerul lui Manchester, i-a schimbat poziţia pe teren , în special in meciurile contra adversarilor puternici. Mutat în flancul stâng, sau mai bine spus readus acolo. Ferguson realizând că din partea dreaptă portughezul nu mai poate sa fie ameninţător într-o apărare bine organizată, piciorul drept fiindu-i blocat. Astfel readus în stânga, Cristiano începe să şuteze din ce în ce mai mult, iar apariţiile din acea zonă de teren şi uneori chiar din linia a doua îi aduc Gheta de Aur la finalul sezonului. Din acest rol nou atribuit a reuşit de altfel şi primul său gol, într-o finală de Champions League, în acelaşi sezon. În ultimele sale şase luni la Manchester, ca proaspăt câştigător al Balonului de Aur, începe să fie utilizat ca atacant, în meciurile cu echipele mai slab cotate, partide în care Sir Alex îl degrevă de sarcinile defensive şi începe finala Champions League 2009, contra Barcelonei cu el în poziţia de atacant şi Rooney retras pe poziţia de mijlocaş stânga. Un plan însă care nu a funcţionat şi o decizie pe care Ferguson o regretă şi în ziua de astăzi.

Noua “eră” galactică la Madrid a început cu Cristiano Ronaldo

Transferul la Real Madrid a reprezentat cel mai scump transfer din istoria fotbalului. 94 de milioane de euro plătite lui Manchester United , 80.000 de oameni prezenti la prezentarea sa pe Santiago Bernabeu si visul din adolescenţă de a juca pentru cel mai mare club din istoria fotbalului, aşa cum declara Sir Alex Ferguson, motivând plecarea starului portughez. La Madrid, Cristiano Ronaldo a început să fie sportivul model, atât prin “sculptura corpului “, dar şi prin comportament. Nopţile de la Manchester în care mai distrugea maşini sunt date uitării.

Pe Bernabeu, sezon de sezon, se vede o creştere privind numărul de goluri marcate. În primii 5 ani a reuşit goluri de la mare distanţă, fiind evident faptul că la capitolul tehnică de lovire a balonului este o îmbunătăţire considerabilă. Evoluţiile lui Cristiano Ronaldo, împreună cu Mourinho şi alături de Iker Casillas, Sergio Ramos şi Xabi Alonso madrilenii au reuşit să aducă Realul la un nivel de la care „galacticii” erau absenţi de mult timp.

Portughezul a reuşit să înveţe limba spaniolă foarte repede si astfel putând să acorde interviuri în trei limbi, devenind un poliglot în rândul fobtalişttilor. Toate acestea au avut un impact substanţial în imaginea şi vânzarea produsului Cristiano Ronaldo .

Reuşeşte un prim sezon rezonabil ca cifre personale la Real cu 33 de goluri marcate în toate competitiile şi explodează în al doilea sezon din postura de mijlocaş stânga sub comanda lui Jose Mourinho, reuşind sa cucerească a doua Gheată de Aur din carieră şi câştigând Copa del Rey într-o finală contra Barcelonei, cu un gol reuşit de el din poziţia de extremă dreapta, după ce începuse meciul ca unic vârf.

În următoarele două sezoane, sub comanda lui Jose Mourinho, se supune planului tactic cu o incredibilă voinţă şi stricteţe de a juca mijlocaş stânga şi de a parcurge chiar şi între 10 sau 11 km pe meci în partidele mai puţin importante. Evoluţiile sale din sezonul 2011/2012 i-au adus titlul de campioană Madridului, după un sezon incredibil, în care a marcat într-un meci extrem de important pe Nou Camp, după o prestaţie defensivă, în sistemul tacticianului portughez, 4-2-3-1.

Leagă o relaţie deosebită în teren cu Mesut Ozil, germanul fiind creierul echipei madrilene sub comanda lui Mourinho si termina perioada sub comanda lui “ The Special One “ cu o medie de 60 goluri pe sezon , atingand viteza de 35 km/h pe meci, în semifinala din 2012 contra lui Bayern Munchen, într-un sistem si o filosofie de joc inconvenabilă pentru un fotbalist de calitatea lui, învăţat sub comanda lui Sir Alex ca echipa lui sa paseze şi să aibă de multe ori controlul meciului.

Dominatorul sistemului

Vara anului 2013 aduce o noua colaborare la Madrid pentru Cristiano Ronaldo, alături de antrenorul italian Carlo Ancelotti. Sub comanda căruia aşa cum declara portughezul la câteva
luni după reinstalarea acestuia. Ronaldo declara: "Am redescoperit plăcerea de a ne bucura de fotbal alături de Carletto". Italianul a imprimat rapid modulul său de joc 4-3-3 cu sarcini defensive reduse pentru extrema portugheză, faţă de sistemul 4-2-3-1 din sezoanele anterioare, iar echipa a urcat rapid la nivelul posesie şi combinativitate.

În vara aceluiaşi an, Real Madrid realiza cel mai scump transfer din istoria clubului, aducându-l pe galezul Gareth Bale de la Tottenham Hotspur, iar Ancelotti îl pune alături de Cristiano Ronaldo şi Karim Benzema, în ofensivă, formând tripleta numită BBC, care aduce o explozie în jocul lui Cristiano pe finalul anului calendaristic şi care îi aduce al doilea Balon de Aur din carieră.

Anul 2014 aduce noi transformari şi probabil cea mai importantă, în special în partea a doua a anului dar începută senzaţional la Munchen cu doborârea recordului de goluri marcate într-un
singur sezon de Champions League , iar mai apoi prin câştigarea “La Decima” de către Real Madrid . După ce l-a pierdut pe Xabi Alonso, antrenorul italian al lui Real Madrid din acel sezon,
Carlo Ancelotii renunţă la tripleta ofensivă BBC şi schimbă sistemul în 4-4-2,  ducându-l pe galezul Bale în linia de mijloc şi degrevându-l pe Cristiano Ronaldo de sarcinile defensive.

Rezultatul? Dublă pe Allianz Arena si 26 de goluri în primele 16 meciuri din La Liga . În fotbalul complex din zilele noastre şi sub comanda lui “Carletto“, în acest sistem Cristiano câştiga al treilea Balon de aur, alergând cu aproape 2 km mai puţini pe meci,  faţă de sezonul precedent . Sistemul din sezonul 2014/2015 i-au oferit perspective senzaţionale lui Cristiano Ronaldo, având o echipă unde fundaşii laterali Carvajal si Marcelo , toata linia de mijloc plus Karim Benzema i-au putut oferi pase de gol, iar cifrele personale fiind formidabile pentru CR7, dar într-un sezon fără trofeu pentru Real Madrid care a dus la plecarea lui Ancelotti, singurul antrenor pe care Ronaldo l-a invitat la cină.

Colaborarea cu Zidane

Antrenorul francez a reuşit un lucru important în colaborarea cu Ronaldo. Să îl facă să înţeleagă pe şeptarul madrilen că are nevoie de odihnă în meciurile mai puţin importante şi că evoluţiile din meciurile mari îi aduc trofele personale. Evoluţiile din 2014 la Madrid în 4-3-3 cu el în partea stângă, Madridul a cîştiga Liga Campionilor. Ronaldo fiind important cu AS Roma şi Wolfsburg.

Apoi la Campionatul European fiind omul pe care a construit tot Fernando Santos a jucat 4-4-2 şi a fost important pentru lusitani până în finală, când nu şi-a putut ajuta naţionala. Totuşi golul lui Eder i-a adus ce îi lipsea lui Ronaldo. Trofeul cu Naţionala. Mai târziu avea să mai vină un trofeu cu Portugalia, mai puţin important, dar în acelaţi 4-4-2 degrevat de sarcina fazei defensive.

Din 2016 şi pînă în 2018, în colaborarea cu Zidane, cel mai bun marcator din istoria lui Real Madrid s-a simţit aproape ca peştele în apă. Antrenorul francez a schimbat aşezarea 4-3-3, în 4-3-1-2, cu Isco poziţionat în spatele atacanţilor, Benzema şi Ronaldo, iar din acel rol Ronaldo a avut un sezon 2016/2017 strălucitor. Cu hattrick în semifinala cu Atletico Madrid, iar apoi cu
dublă în finala cu Juventus de la Cardiff. În ultimul sezon la Madrid a fist din nou la un nivel înalt, chiar dacă nu prin goluri în penultimul şi ultimul act.

Întoarcerea la origini?

Pentru a avea un randament mai bun in faza ofensivă, în ultimii ani toţi antrenorii au căutat un sistem perfect pentru Ronaldo. Ancelotti şi Zidane au format o pereche ofensivă între Benzema
şi Ronaldo, totuşii cu dese momente în faza ofensivă când portughezul caută zona uşor depresurizată şi merge în raza sa de actiune, Acea parte uşor stângă a terenului. Plecarea sa de pe loc, sprintul susţinut şi elasticitatea sunt uşor în regres în ultimii trei ani.  De ce ? În primul rând din cauza vârste, apoi a accidentărilor la genunchi . Dar de ce Robben care e cu un an mai în varstă decât Ronaldo şi-a păstrat viteza mai mult timp, deşi a avut accidentari mult mai grave este o intrebare des intalnită. Cristiano e recunoscut pentru faptul că şi-a impus corpul la limite.

În afara masei musculare, fibrele şi muschii portughezului au fost mereu puşi pe treabă şi epuizaţi de dorinta imensă de a juca meci de meci. Astfel vorbim de corpuri diferite ca masă
musculară şi din punct de vedere al uzurii.

Venirea lui Zidane la conducerea lui Real Madrid a însemnat poziţionarea lui Ronaldo chiar ca unic vârf. Fie că a fost vorba în acelaşi timp pe teren cu Benzema sau fără francez. Cel mai bun exemplu fiind meciul tur dintre Bayern Munchen şi Real Madrid, în semifinale Champions League. Încadrat fiind de Lucas Vazquez şi Isco. Poziţionarea sa ca număr 9 se vede şi la Torino.



Transferul la Juventus

Din punct de vedere tehnico-tactic lumea a aşteptat transferul lui Ronaldo pentru a se vedea cum se adaptează stilului din Serie A. În primul sezon din Italia, poziţionarea lui Mandzukic ca
extremă şi a lui Higuain ca vârf împins lăsa senzaţia că îl vom vedea pe golgheterul all time din Champions League fiind pe post de varf impins. Chiar asa a fost în primul meci al sezonului,
câşigat de torinezi, cu 3 la 2 la Verona, într-un 4-2-3-1 la începutul partidei. Dar a fost unicul meci si incomplet cu Ronaldo 9. Pe finalul partidei şi în următoarele meciuri, fostul Balon de Aur
s-a mutat şi a revenit uşor, spre flancul stâng, în zonele libere. Cert este că faţă de partide de La Liga cu adversari precum Leganes, Deportivo Alaves sau Sporting Gijon, portughezul nu mai poate evolua în unic număr 9, nici cu ultima clasată.

Asta pentru că Serie A, chiar daca propune mai multe goluri decât în ultimele sezoane, ramâne totuşi un campionat mult superior primei ligi spaniole în ceea ce înseamnă poziţionarea defensivă a tuturor jucătorilor, nu doar a fundaşilor.

Cu Allegri la comandă rămâne acel meci formidabil realizat în optimile Champions League, contra lui Atletico Madrid, când a marcat un hattrick şi a dus-o pe campioana Italiei în sferturi,
unde urma să fie eliminată de Ajax, dar cu Ronaldo marcator în ambele partide.

Sezonul cu Maurizio Sarri a început slab pentru Cristiano, dar finalul anului 2019 şi primele două luni din 2020, până la suspendarea competiţiilor din cauza virusului COVID-19 au arătat un
CR7 extraordinar. Cu goluri pe bandă rulantă, într-un sistem 4-3-1-2, ca în ultimele sezoane de la Madrid. Pe rând Dybala fiind pozişionat lângă el sau în spatele lui, Higuain uneori lângă el sau cu Bernadeschi în rol de Trequartista, atunci când Dybala joacă lângă Ronaldo.

Deşi turul cu Lyon din optimile Ligii Campionilor nu a arătat bine pentru Juventus, totuşi factorul Ronaldo poate face diferenţa, dacă există posibilitatea ca actualul sezon să se mai dispute. Cristiano nu e doar cel mai bun marcator din istoria competiţiei supreme, ci şi cel mai bun marcator în faza eliminatorie, iar la returul de la Torino, cel mai probabil vom vedea acelaţi şeptar înfometat de performanţă.


 

articol redactat de Mihai Dolinschi
 

 Galerie foto

Afla mai multe despre: cristiano ronaldopremium 

viewscnt
Articole similare