You are here:

Singurii toreadori români din Spania. Istoria lui Contra şi Gâlcă în Primera, de la idoli ai tribunelor, la Mister: ”Grande” | SPECIAL

Singurii toreadori români din Spania. Istoria lui Contra şi Gâlcă în Primera, de la idoli ai tribunelor, la Mister: ”Grande” | SPECIALgalerie foto

La Liga

Comentarii

Vestea începutului de an 2025 despre România în fotbalul european a fost numirea lui Cristi Chivu ca antrenor principal la cârma echipei Parma. A devenit al doilea tehnician român din istoria campionatului italian şi încă unul în plus în Top 5 ligi de pe continent.

Cum arată statistica istorică despre antrenorii români în Top 5

Cristi Chivu este cel mai nou nume de antrenor român care a pătruns în unul din primele cinci campionate de top din Europa: Anglia, Franţa, Germania, Italia şi Spania. În Serie A, înaintea lui a mai fost doar Mircea Lucescu, pe parcursul ultimului deceniu al secolului trecut.

Singurul campionat din Occident în care nu a activat vreodată un antrenor român este cel din Anglia, Premier League.

Lista antrenorilor români din Top 5 campionate din Europa de-a lungul istoriei:

  • Anglia - 0
  • Franţa - 4: Elek Schwartz, Ştefan Kovacs, Ladislau Bölöni, Adrian Ursea
  • Germania - 1: Elek Schwartz
  • Italia - 2: Mircea Lucescu, Cristi Chivu
  • Spania - 2: Cosmin Contra, Costel Gâlcă

Dar pătrunderea lui Chivu în această companie selectă care totalizează doar nouă nume (cu tot cu el), ne sileşte să facem un apel la memorie şi să ne amintim care a fost cea mai recentă ţară care şi-a deschis graniţele şi antrenorilor români. Nu doar în ligile inferioare, ci acolo sus, în elită.

Aşa că ne aducem aminte că respectiva ţară este Spania şi al ei campionat La Liga. Iar cei doi tehnicieni români în cauză sunt Cosmin Contra şi Costel Gâlcă. Primul a activat la Getafe, iar cel din urmă la Espanyol. 

Dar şi unul, şi altul au antrenat echipe la care au evoluat şi ca jucători. Şi cei doi au ajuns în Primera Division direct din România. Contra a venit imediat după experienţa de la Petrolul, iar Gâlcă după anul de succes de la FCSB.

Contra, simbol al lui Getafe. De la jucător emblematic, la antrenor

Înainte de a fi antrenor la Getafe, Cosmin Contra a fost şi jucător acolo. Un club dintr-un oraş mic de la periferia Madridului, fără vreun trofeu în vitrină sau rezultate remarcabile. Cele mai mari performanţe sunt un sfert de finală în Cupa UEFA (2008) şi două finale de Cupa Spaniei (2007 şi 2008).

Toate cu al nostru Contra în teren. Luat gratis de la Atletico în 2005, românul s-a simţit excelent în cei patru ani şi jumătate petrecuţi în sudul capitalei Spaniei.

În 2007, Getafe producea surpriza şi ajungea în finala Cupei Spaniei. Era învinsă de Sevilla (0-1), superba echipă care câştiga de două ori consecutiv în acei ani Cupa UEFA.

Dar momentul de referinţă din acea extraordinară campanie a avut loc în semifinale, când Getafe o scotea din competiţie pe Barcelona. A fost nebunie totală! 

Barca învingea cu 5-2 în turul de pe Camp Nou, cu celebrul ”Ankara Messi” gol, dar pe Coliseum Alfonso Perez pierdea cu un şocant 0-4 şi era eliminată dramatic din Copa Del Rey. 6-5 la general în favoarea lui Getafe. O ”remontada” cum numai la spanioli vezi!

În ediţia următoare a Cupei, ”Azulones” repetau performanţa de a ajunge în finală. O pierdeau în faţa Valenciei (1-3). Fundaşul dreapta român nu juca. Era suspendat după galbenul luat în returul semifinalei cu Racing Santander.

Dezamăgirea era mare pentru Contra: "Este a treia finală pe care o pierd şi ştiu cum se simt jucătorii, de aceea trebuie încurajaţi. Getafe este o echipă tânără şi cu siguranţă va ajunge într-o altă finală”. Nu a mai fost cazul. Nici pentru clubul madrilen, nici pentru ”Guriţă”.

Maximul atins de atunci de Getafe a fost o semifinală în Copa del Rey în 2010, iar Contra a rămas cu amarul unui mare zero în dreptul trofeelor câştigate în cariera de jucător.

După finala pierdută de Cupa UEFA cu Alaves în 2001, Cosmin Contra era protagonistul şi celui mai bun sezon european făcut de Getafe. Le-a provocat coşmaruri celor de la Bayern Munchen în sferturile Cupei UEFA din 2008.

În turul de la Munchen (1-1), românul a adus egalarea în minutul 90, după ce Luca Toni deschisese scorul. La retur, Contra a marcat din nou, în minutul 44, după cursă solitară de peste 60 de metri şi un şut din afara careului. Legendarul Oliver Kahn era învins de năstruşnicul jucător timişorean.

Dar Ribery egala în '89 şi trimitea meciul în prelungiri, unde s-a mai înscris încă de patru ori. În primele minute, Getafe făcea 3-1, însă, din nou, Luca Toni avea să o salveze pe Bayern, cu două goluri pe final ('115 şi '120). Golul în în deplasare făcea diferenţa în favoarea bavarezilor.

În schimb, chiar dacă golurile lui Cosmin Contra nu au adus acea calificare atât de dorită în semifinalele Cupei UEFA, i-au cimentat şi mai mult statutul de legendă al clubului Getafe.

Mai ales primul dintre ele. ”Mi s-au umezit ochii atunci când Cosmin Contra a ridicat în picioare întreaga Spanie cu un gol de porţelan, ridicând în cerul îngheţat de la Munchen un balon cu care a agonizat un meci ce ar fi trebuit să dureze trei ore pentru frumuseţea sa. Viva România!”, scria, atunci, editorialistul de la AS, Alfredo Relano.

”Grande Cosmin!”

Contra a plecat ca jucător de la Getafe în aplauzele şi ovaţiile spectatorilor şi în acelaşi mod a fost primit şi când a venit ca antrenor. A fost numit principal la 11 martie 2014, după o scurtă perioadă în care a lucrat şi la academia clubului (2011-2012). 

Şi la o zi distanţă după separarea amiabilă de Petrolul, clubul cu care a câştigat Cupa României (2013) şi care i-a respectat dorinţa de a antrena în prima ligă din Spania: 

”Mulţumesc conducerii clubului pentru faptul că m-a înţeles şi am încredere că şi suporterii vor face acelaşi lucru. Petrolul va rămâne mereu în sufletul meu. Este clubul care m-a lansat ca antrenor in fotbalul mare”, declara, la acel moment, tânărul tehnician român.

Dar Spania era chemarea sa. ”Relaţiile foarte bune pe care le are cu preşedintele Angel Torres şi caracterul său de câştigător”, aşa cum scria Marca, au fost decisive în obţinerea postului de antrenor principal la Getafe. 

Visul său de a antrena în Primera devenea realitate, dar îşi găsea noua echipă într-o situaţie dezastruoasă. Avea 12 meciuri la rând şi aproape patru luni fără victorie în campionat şi era pe locul 15, cu 27 de puncte, după 27 de etape.

”Vreau să salvez Getafe de la retrogradare”, anunţa hotărât Contra, atunci când prelua echipa de la predecesorul său, Luis Garcia, care o pregătise timp de aproape trei ani şi 113 meciuri.

Fanii ”Azulones” erau încântaţi: ”Grande Cosmin! Pur şi simplu e ceea ce aveam nevoie pentru reda speranţa echipei şi suporterilor! Este unul dintre cei care a făcut istorie pentru Getafe. Un mare luptător, cu spirit de învingător, e ceea ce avea nevoie acest lot”.

La Getafe, Cosmin Contra găsea şi un jucător român: pe Ciprian Marica. Era adus înaintea acelui sezon de madrileni ca să fie omul lor de gol. Iar atacantul naţionalei a marcat chiar la debutul lui Contra pe bancă, într-un spectaculos 3-3 cu Granada.

După acel prim meci, antrenorul român îşi dădea seama că a găsit acolo o echipă la pământ din punct de vedere fizic şi psihic, unde doar Marica şi încă doi-trei jucători dădeau senzaţia că pot face faţă la momentul respectiv în La Liga.

Mai avea 10 etape la dispoziţie pentru a îndeplini obiectivul. Şi a reuşit. Cu 4 victorii, 3 remize şi 4 eşecuri, deci o zestre de 15 puncte, Contra o salva pe Getafe de retrogradare şi termina sezonul 2013-2014 de Primera Division pe locul 13, cu 42 de puncte în total.

Cu mari emoţii până în ultima etapă. Prima sub linie, Osasuna, avea 39 de puncte. Iar între cele două echipe mai erau patru cu punctajele următoare: 42, 41, 40 şi 40.

Contra a rămas la Getafe şi în prima jumătate a următoarei stagiuni, 2014-2015. După etapa a 17-a, în primele zile din ianuarie 2015, tehnicianul român a dat curs ofertei de la Guangzhou. Chinezii plăteau pentru ”Guriţă” şi o compensaţie de 1,5 milioane de euro lui Getafe, club care traversa probleme financiare uriaşe la acea vreme.

Preşedintele madrilenilor, Angel Torres, sublinia că această mutare era benefică pentru toate părţile: "Contra a ajuns în cel mai greu moment al nostru. Îi este oferit un salariu de 10 ori mai mare decât aici, pe primul loc este familia. El este tânăr şi va avea timp să revină la Getafe".

Astfel, Cosmin Contra pleca de la Getafe după 10 luni şi 29 de meciuri şi lăsa la marginea Madridului un bilanţ de 10 victorii, şapte remize, 12 eşecuri şi o medie de 1,28 de puncte/meci. Dar şi faptul că Barcelona nu l-a putut bate (2-2 şi 0-0) şi două succese mari: cu Valencia (3-1) şi Sevilla (1-0).

Mai mult decât atât, Cosmin Contra este singurul ”azulona” care a jucat şi a antrenat-o pe Getafe în La Liga. Mai puţin în glumă, mai mult în serios, chiar merită să i se facă statuie lui ”Guriţă” la clubul de la periferia Madridului!

”Costelinho”

Unul dintre cei mai de seamă reprezentanţi ai ”Generaţiei de Aur”, prezent la toate turneele finale din perioada 1994-2000, Costel Gâlcă şi-a împărţit viaţa şi cariera de jucător doar între două ţări: România, la naţională şi Steaua, şi Spania.

Oriunde a jucat, a fost om de bază. În patria toreadorilor, cel poreclit ”Costelinho”, a trecut, în ordine cronologică, pe la Mallorca, Espanyol Barcelona, Villareal, Zaragoza şi Almeria.

Din cei 10 ani ca jucător pe tărâm iberic, cei mai mulţi, patru, i-a petrecut în Catalunya, unde s-a simţit excelent (1997-2001). Anterior, a stat un an în Insulele Baleare, după cei cinci în tricoul Stelei.

La Espanyol, ca în mai toată cariera sa, Gâlcă ordona jocul echipei, era sinonim cu echilibrul la mijlocul terenului şi un excelent executant de lovituri libere. Practic, unde voia, fix acolo o punea.

Alături de ”Los Periquitos” (”peruşi”), a luat şi un trofeu, Cupa Spaniei (2000). După ce treceau în semifinale de Real Madrid (1-0 la general), se impuneau şi în finala cu Atletico Madrid (2-1), care mai şi retrograda în Segunda la cumpăna dintre milenii.

Dar peste un an, Espanyol a intrat în criză financiară şi, pentru a face rost de bani, primul sacrificat a fost ”Costelinho”. Au mai urmat Mauricio Pochettino şi alţii.

”Am revenit acasă”

Odată ce şi-a încheiat cariera de jucător, a început-o pe cea de antrenor. A lucrat la academia clubului la care a agăţat ghetele în cui, Almeria (2009-2010), şi la România U17 (2013-2014). 

Iar apoi a venit prima sa experienţă ca antrenor principal. A stat un sezon la FCSB (2014-2015) şi a câştigat tripla internă: Liga 1, Cupa României şi Cupa Ligii. Toate trofeele puse în joc. Nimic nu i-a scăpat. Saltul la următorul nivel a venit imediat. 

Acesta era un campionat din Top 5 şi se numea Espanyol, care îl chema să o scape de la retrogradare. Era succesorul lui Sergio Gonzalez, demis din cauza rezultatelor sub aşteptări. Fanii catalani îl primeau pe fostul lor idol cu sentimente amestecate, dar au decis să-i acorde răbdare tânărului tehnician român.

Unii îl vedeau cu speranţă şi încredere, alţii, într-un procent mult mai mic, erau încă nesiguri de experienţa acestuia: 

”Constantin Gâlcă, alt erou al Cupei din 2000, pe banca lui Espanyol”, ”Cred că ar trebui să-i dăm un vot de încredere lui Gâlcă şi să fim mai pozitivi. Era necesară o schimbare”, ”Bun venit în Minunata Minoritate” sau ”Despre Gâlcă: Un idol ca jucător. Clasă, viziune de joc şi nişte lovituri libere de manual. Ca antrenor, o necunoscută. Unul dintre noi”.

Gâlcă o prelua pe Espanyol de la colegul său de cameră din generaţia Copa del Rey 2000, Sergio Gonzalez, care avea doar două victorii în ultimele 10 etape din La Liga pe banca ”peruşilor”. ”Punctele pe care le-a făcut el pentru echipă sunt aici, ne vor ajuta”, puncta antrenorul român.

Care mai declara, la momentul preluării echipei catalane: ”Mulţumesc clubului pentru că a avut încredere în mine şi mi-a dat oportunitatea de a reveni acasă. Sunt un perico. Am urmărit mult Espanyol şi sufăr alături de echipă. Voi da totul pentru a scoate maximum şi a ne ridica la înălţimea aşteptărilor”.

Începutul lui la Espanyol a fost cu dreptul: un singur eşec în primele patru meciuri, printre care şi un impresionant 0-0 în derby-ul cu marea rivală Barcelona, campioana din La Liga şi deţinătoarea UCL la acel moment.

Marile publicaţii din Spania lăudau jocul şi rezultatul reuşit atunci de Gâlcă:

"Barcelona a căzut în capcana lui Gâlcă! A transformat stadionul Cornella el Prat în Stalingrad şi partida a devenit una de luptă în care gazdele şi-au aparat cu preţul vieţii fiecare centimetru al terenului", scria AS.

”Formaţia lui Gâlcă a surprins printr-un pressing avansat. Espanyol a profitat de superioritatea numerică de la centrul terenului, pentru a asfixia apariţiile lui Messi, Iniesta, Rakitic şi a lăsat-o pe Barcelona fără o soluţie clară de joc”, nota şi Marca.

În total, Costel Gâlcă a condus-o pe Espanyol în 26 de jocuri. A reuşit un bilanţ de opt victorii, cinci remize şi 13 înfrângeri, cu o medie de 1,12 puncte/meci. 

A venit într-un moment extrem de complicat pentru echipa catalană şi a îndeplinit obiectivul de a o salva de la retrogradare, dar nu a fost în totalitate pe placul conducerii, căreia îi cerea transferuri. Ceea ce nu prea se putea la club atunci.

Contractul său nu a mai fost prelungit şi pentru sezonul care urma, 2016-2017: ”Espanyol apreciază profesionalismul şi dedicarea celor care au dus la bun sfârşit obiectivul stablit, salvarea de la retrogradare.

Într-un sezon destul de complicat pentru Espanyol, Gâlcă şi staff-ul său au reuşit să menţină echipa în elita fotbalului spaniol, demonstrându-şi încă o dată ataşamentul faţă de culorile lui Espanyol”. Şi uite-aşa s-au încheiat socotelile între tehnician şi club.

Aşadar, acestea fiind relatate, Cosmin Contra şi Costel Gâlcă sunt singurii antrenori români din istoria campionatului Spaniei. Şi-au făcut treaba şi ca tehnicieni, după ce au confirmat şi ca jucători la echipele unde continuă să fie ţinuţi minte. În ambele posturi. Dar şi ca singurii toreadori străini pe tărâm spaniol.

 Galerie foto

Afla mai multe despre: cristi chivuparmaserie aantrenori romanitop cinci campionate europala ligacosmin contracostel galcagetafeespanyolspaniaspecialprimera division 

viewscnt
Articole similare