Preşedintele Klaus Iohannis a decretat stare de urgenţă, începând de luni, din cauza rapidităţii cu care se răspândeşte coronavirusului. La aflare veştii, mai mulţi jucători străini din campionatul României vor să plece în ţările lor. Emilian Hulubei, preşedintele AFAN, îi avertizează că aceştia riscă să nu mai fie plătiţi dacă pleacă fără acordul cluburilor.
Preşedintele României a decretat stare de urgenţă, începând de luni, după ce în ţara noastră s-au înregistrat până acum peste 120 de cazuri de îmbolnăviri cu virusul COVID-19. Criza provocată de coronavirus afectează România pe toate palierele şi s-a intrat în scenariul 3, în care, printre altele, adunările de peste 50 de persoane sunt interzise.
Fotbalul, dar şi celelate sporturi au fost deja suspendate în România din cauza coronavirusului, dar acum cluburile se confruntă şi cu o altă problemă. După ce Klaus Iohannis a decretat stare de urgenţă, mai mulţi jucători străini şi-au manifestat dorinţa de a pleca în ţările lor. Mai ales cei din ţările africane, acolo unde sunt foarte puţine cazuri de coronavirus. Însă aceştia riscă suspendarea contractelor dacă vor pleca fără acceptul cluburilor.
- Aplicaţia Orange Sport este gratuită şi poate fi descărcată din Google Play şi App Store.
Stare de urgenţă în România. Ce riscă jucătorii străini care pleacă din România
Într-o intervenţie la Telekom Sport, Emilian Hulubei, preşedintele AFAN, susţine că jucătorii şi echipele trebuie să ajungă la un acord în această perioadă. În cazul în care cluburile vor decide să intre în vacanţă, jucătorii străini pot pleca fără să-şi rişte prea mult contractele. Însă, dacă jucătorii pleacă fără acceptul cluburilor, contractele lor pot fi reziliate fără vreun fel de compensaţie, având în vedere cazul de forţă majoră.
”(Sunt mai mulţi jucători străini care şi-au manifestat dorinţa de a pleca din România. Au dreptul să plece, ei sunt sub contract, pe de altă parte se simt ameninţati de virus. Ce sfat le dai?) În cazul în care jucătorii străini consideră că e periculos pentru ei să trăiască în România şi pleacă în ţările lor, trebuie să ştie în cazul în care decizia clubului e ca ei să rămână la club şi clubul respectiv asigură condiţii de cazare şi de carantină, să zic aşa, atunci există riscul să nu mai primească niciun ban. Sau să-şi primeasăc banii până în momnetul în care au plecat de la cluburile respective”, a declarat Emilian Hulubei pentru Telekom Sport.
Stare de urgenţă în România. Ce spune Sorin Cârţu
Sorin Cârţu, preşedintele Craiovei - una dintre cele mai importante echipe din Liga 1 - a confirmat că jucătorii riscă rezilierea contractelor, dacă pleacă fără să primească aprobare. Totuşi, cel mai probabil, toate echipele din România vor fi de acord să-şi lase jucătorii să plece în vacanţe:
”(Sunt vulnerabile cluburile în faţa presiunii jucătorilor?) Nu are treabă. (Jucătorul să spună, ”din Africa, la mine în ţară nu e coronavirus”). Ţi-am rupt contractul. Păi tu stai aici, în România, că pe 31 începe sau nu începe? Tu rămai în România, că eşti legat de contract. Ai plecat, contractul ţi-l anulez. Astea sunt trecute toate în contract, situaţiile de forţă majoră şi că aşa este situaţia de acum, situaţie de forţă majoră. Ăsta e un război biologic, tot război e”, a comentat Sorin Cârţu pentru Telekom Sport.
Stare de urgenţă în România. Perspectiva lui Dumitru Dragomir
Fostul preşedinte LPF vede şi o altă pierdere pentru fotbalul din România. Cum campionatele au fost întrerupte, jucătorii vor fi lăsaţi în vacanţe. Însă o mare problemă va apărea în momentul în care competiţiile din România vor fi reluate, deoarece jucătorii vor veni direct din vacanţă, fără să treacă printr-un stagiu de pregătire, aşa cum se întâmplă în pauzele de iarnă şi de vară:
”(Jucători străini din Liga I nu vor să mai rămână în ţară, vor să mearg la familie. Vedeţi asta o problemă?) Văd o mare problemă că fotbalul fără antrenament scade învaloare până la 30-40%. (Vedeţi ameninţate cluburile de situaţia asta?) Nu, că şi aşa erau sărace. Mai sărace de atât nu se poate”, spune dragomir
Ce înseamnă stare de urgenţă
Starea de urgenţă este decretată de preşedinte şi contrasemnată de premier, în timp ce Parlamentul trebuie să o aprobe în maximum 5 zile. Poitrviti legii, se poate ajunge într-o astfel de situaţie atunci când sunt pericol grave la adresa ţării, a democraţiei sau în cazul unui dezastru. Când este decretată stare de urgenţă, atribuţiile sunt preluate de autorităţile militare şi alte autorităţi publice, care sunt desemnate în decret. Starea de urgenţă este coordonată de MAI (pentru dezastre, cazul de faţă) sau de MApN (în caz de siguranţă naţională). În cazul de faţă, ministrul Afacerilor Interne devine un fel de ”super premier” şi poate emite Ordonanţe de Urgenţă.
- Vrei să vezi cele mai tari competiții sportive, oriunde ai fi? Ia-ți oferta Orange Love pentru fibră și TV.
Ce decizii pot fi luate în cazul de stare de urgenţă:
- să întocmească planurile de acţiune şi planurile de ridicare graduală a capacităţii de luptă, în conformitate cu ordinele şi instrucţiunile proprii;
- să dispună depunerea temporară a armelor, muniţiilor şi materialelor explozive aflate asupra populaţiei şi să procedeze la căutarea şi ridicarea lor; la încetarea măsurii excepţionale, acestea vor fi înapoiate celor în drept să le deţină; să dispună închiderea temporară a societăţilor care comercializează arme şi muniţii şi să instituie paza acestora;
- să limiteze sau să interzică circulaţia vehiculelor sau a persoanelor în anumite zone ori între anumite ore şi să elibereze, în cazuri justificate, permise de liberă circulaţie;
- să efectueze percheziţii oriunde şi oricând este nevoie;
- să efectueze razii;
- să exercite în mod exclusiv dreptul de a autoriza desfăşurarea adunărilor publice, a manifestaţiilor sau marşurilor;
- să evacueze din zona supusă regimului stării de asediu sau de urgenţă persoanele a căror prezentă nu se justifică;
- să dispună închiderea temporară a unor staţii de distribuire a carburanţilor, a unor restaurante, cafenele, cluburi, cazinouri, sedii ale asociaţiilor şi ale altor localuri publice;
- să suspende temporar apariţia sau difuzarea unor emisiuni ale posturilor de radio ori de televiziune
- să asigure paza militară a sediilor autorităţilor publice centrale şi locale, a staţiilor de alimentare cu apă, energie, gaze, de radio şi de televiziune, precum şi a unor agenţi economici sau obiective de importanţă naţională; când situaţia impune, dispun oprirea temporară a alimentării cu gaze, energie şi apă potabilă, după caz;
- să dispună raţionalizarea alimentelor şi a altor produse de strictă necesitate;
- să emită ordonanţe militare;
- să interzică circulaţia rutieră, feroviară, maritimă, fluvială şi aeriană pe diferite rute;
Afla mai multe despre: stare de urgenta
