Promenada Inimilor la Bucureşti. 29 septembrie, Ziua internaţională a inimii

Cluburile Rotary din Bucureşti, în curând în număr de 11, reunind peste 600 de membri dedicaţi cauzelor sociale (de la 14 la 18 ani – INTERACT, de la 18 la 30 ani – ROTARACT, de la 30+ – ROTARY), mereu în serviciul comunităţii din care facem parte, alături de Societatea Română de Cardiologie şi Forumul Naţional de Prevenţie, cu sprijinul Clubului Sportiv Municipal (ca partener) şi prin amabilitatea Primăriei Municipiului Bucureşti, alătură, pentru întâia oară, Capitala României, în anul Aniversării Centenarului Marii Uniri, programului PROMENADA INIMILOR ediţia 2018, cu ocazia Zilei Mondiale a Inimii (29 septembrie).

Cluburile Rotary din Bucureşti, în curând în număr de 11, reunind peste 600 de membri dedicaţi cauzelor sociale (de la 14 la 18 ani – INTERACT, de la 18 la 30 ani – ROTARACT, de la 30+ – ROTARY), mereu în serviciul comunităţii din care facem parte, alături de Societatea Română de Cardiologie şi Forumul Naţional de Prevenţie, cu sprijinul Clubului Sportiv Municipal (ca partener) şi prin amabilitatea Primăriei Municipiului Bucureşti, alătură, pentru întâia oară, Capitala României, în anul Aniversării Centenarului Marii Uniri, programului PROMENADA INIMILOR ediţia 2018, cu ocazia Zilei Mondiale a Inimii (29 septembrie).

Anul trecut acest program a reunit acţiuni simultane în 33 de oraşe ale ţării.

Evoluţia pozitivă a oraşului nostru ţine de starea de bine a locuitorilor săi, de introducerea unui sistem de transport urban ecologic, de încurajarea şi susţinerea mersului pe bicicletă, numai pentru a cita câteva din soluţiile la-ndemâna fiecăruia / fiecăreia dintre noi. Toate acestea reprezintă mijloace prin care urbea noastră şi locuitorii săi se dezvoltă, se împlinesc şi se simt bine. Starea de bine constituie un element important în prosperitatea oraşului şi a comunităţii sale.

Programul internaţional Promenada Inimilor urmăreşte să încurajeze populaţia oraşului să facă mişcare, ca mijloc de prevenţie a bolilor cardiovasculare.

Lansarea traseului va avea loc în data de 29 septembrie 2018, ora 10, în parcul Circului, Bulevardul Lacul Tei, prin organizarea unei plimbari / cros lejer împreună atât membrii ai Cluburilor Rotary cât şi prieteni şi toţi aceia care militează pentru sănătate. Îi invităm pe toţi locuitorii oraşului Bucureşti să participe.

Activitatea fizică este în centrul sănătăţii şi bunăstării. Beneficiile activităţii fizice – inclusiv reducerea riscului de boli non-comunicabile şi niveluri mai scăzute de stres, anxietate şi depresie – sunt bine cunoscute. Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) recomandă ca adulţii (inclusiv vârstnicii) să se angajeze în cel puţin 150 de minute de activitate fizică aerobică cu intensitate moderată în fiecare săptămână. Cifrele din ţările Uniunii Europene (UE) indică faptul că 6 la 10 persoane cu vârste peste 15 ani nu exercită niciodată sau nu joacă niciodată sporturi şi mai mult de jumătate nu se implică niciodată sau niciodată în alte activităţi fizice, precum ciclismul sau mersul pe jos, gospodăriile casnice sau grădinăritul. Un alt studiu confirmă această tendinţă, evidenţiind faptul că o 1/3 dintre adulţii din Europa sunt insuficient activi, în special cei proveniţi din medii socio-economice scăzute, grupuri etnice minoritare şi persoane cu handicap. Nivelurile activităţii fizice au scăzut în rândul adolescenţilor cu vârsta cuprinsă între 11 şi 15 ani, fetele fiind în mod constant mai puţin active decât băieţii. Doar 34% dintre persoanele în vârstă de 13-15 ani sunt suficient de active pentru a îndeplini recomandările actuale ale OMS pentru copii şi adolescenţi, şi anume menţinerea a cel puţin 60 de minute de activitate fizică moderată până la viguroasă în fiecare zi. Această inactivitate fizică contribuie în continuare la supraponderali şi obezitate, în special la tinerii din medii socio-economice scăzute. Cercetările din cadrul iniţiativei OMS privind supravegherea obezităţii în rândul copiilor din Europa arată că, în unele ţări europene, mai mult de 40% dintre copii sunt supraponderali şi aproximativ 25% sunt obezi. Acest tipar continuă şi în perioada adultă, datele actuale indicând faptul că mai mult de 50% dintre adulţi sunt supraponderali în majoritatea ţărilor europene.

Pentru a aborda problema inactivităţii fizice, multe guverne din cele 28 de ţări ale UE au început să acţioneze în ultimii ani, adoptând politici care promovează activitatea fizică favorabilă sănătăţii (HEPA). Cu toate acestea, deoarece nivelurile ridicate ale activităţii fizice insuficiente nu indică un declin al populaţiei, există o nevoie evidentă pentru guverne să facă mai mult. Statele membre ale UE, reuniţi în cadrul Consiliului UE, au recunoscut avantajele acţiunii la nivelul UE, ceea ce a dus la adoptarea recomandării Consiliului UE privind promovarea HEPA în toate sectoarele în 2013.

Scopul Consiliului a fost acela de a încuraja statele membre să dezvolte o abordare transsectorială care să implice în strategiile şi planurile lor de acţiune naţionale domenii politice, cum ar fi sportul, sănătatea, educaţia, mediul şi transporturile.

În septembrie 2015, miniştrii celor 53 de state membre ale Regiunii Europene a OMS au adoptat prima strategie de activitate fizică pentru regiunea europeană 2016-2025. Strategia se axează pe toate formele de promovare a activităţii fizice de-a lungul întregii vieţi, pentru a aborda povara bolilor necomunicabile asociate cu niveluri insuficiente de activitate şi comportament sedentar, permiţând astfel tuturor cetăţenilor să trăiască o viaţă mai sănătoasă şi mai lungă.

În recomandare, Consiliul UE a recunoscut că mai multe date cu informaţii fiabile şi la timp referitoare la situaţia din statele membre au contribuit la sprijinirea elaborării politicilor naţionale şi regionale. Pentru a răspunde acestei necesităţi, Consiliul UE a propus un cadru de monitorizare bazat pe orientările UE privind activitatea fizică, care conţineau 23 de indicatori care acoperă diferite teme relevante pentru HEPA (denumit în continuare „cadrul de monitorizare HEPA”).

Motto-ul nostru: „Sănătate activă prin mişcare”, se înscrie în direcţia vizată de Strategia HEPA, strategie urmărită a fi implementată atât de către Ministerul Tineretului şi Sportului cât şi de Ministerul Sănătăţii – Dragoş C. – L. PREDA, fondator şi Immediate Past President al Rotary Club Bucureşti Cişmigiu, Paul Harris Fellow şi manager al proiectului în Bucureşti.

Programul internaţional Promenada Inimilor, iniţiat de Fundaţia Irlandeză a Inimii şi implementat deja în peste 10 ţări europene, a avut un succes răsunător şi printre români. În România, programul a fost lansat în 2013, în ultimii ani participând mii de persoane în lupta bolilor cardiovasculare.

Sănătatea este în mâinile fiecăruia dintre noi, iar implicarea comunităţii locale ne ajută să o protejăm mai bine – noi cei din Rotary suntem dedicaţi comunităţii în care trăim, iar acum avem ocazia din nou să arătăm acest lucru.

Aşadar vă aşteptăm alături, în data de 29 septembrie 2018, să mărşăluim împreună pentru sănătate şi viaţă activă… un simplu gest, de impact pentru generaţiile viitoare.

Cluburile Rotary reunesc personalităţi ale vieţii cultural – profesionale din România precum: Dumitru Dorin PRUNARIU, Amb. Simona M. MICULESCU, Dr. Adrian MAJURU, Gabriela SZABO, Alexandru TOMESCU etc. … numai pentru a da o singura filă a acestei culegeri de nume marcante.

Împreună, alături de toţi locuitorii urbei, facem să bată Bucureşti, inima mea!

Afla mai multe despre: promenada inimilor la bucureşti. 29 septembrie, ziua internaţională a inimii