Premieră la Jocurile Paralimpice! La Paris va concura o sportivă transsexuală: "Am vrut să o fac ca femeie, pentru că nu mă simţeam ca un bărbat"

Valentina Petrillo s-a îndrăgostit de atletism la vârsta de 7 ani, când l-a urmărit pe sprinterul italian Pietro Mennea câştigând aurul la 200 de metri la Jocurile Olimpice de la Moscova din 1980. „Am spus că vreau să fiu ca el”, a spus Petrillo, o femeie transgen care a fost crescută ca băiat, relatează AP.

Premieră pentru Jocurile Paralimpice: Va concura la Paris o sportivă transsexuală

„Am vrut să îmbrac tricoul albastru (al Italiei), am vrut să merg la Jocurile Olimpice. Dar - şi a existat un dar - am vrut să o fac ca femeie pentru că nu mă simţeam ca un bărbat, nu mă simţeam ca mine însămi.”

Patru decenii mai târziu, la 50 de ani, Petrillo este pe cale să îşi îndeplinească în sfârşit visul, dar nu la Jocurile Olimpice. Peste două săptămâni, ea va deveni prima femeie transsexuală care va concura la Jocurile Paralimpice, când va alerga la 200 şi 400 de metri în categoria T12 pentru sportivii cu deficienţe de vedere, la Paris.

Petrillo, care a fost diagnosticată în adolescenţă cu boala Stargardt, o afecţiune oculară degenerativă, se consideră norocoasă în ciuda provocărilor cu care s-a confruntat. Şi-a trăit cea mai mare parte a vieţii ca bărbat şi şi-a dezvăluit transsexualitatea soţiei sale - cu care are un fiu - abia în 2017, înainte de a începe terapia hormonală doi ani mai târziu.

„Da, am probleme cu vederea, am vedere parţială, sunt trans - şi să spunem că nu este cel mai bun lucru în Italia noastră, fiind trans - dar sunt o persoană fericită”, a declarat ea pentru The Associated Press într-un interviu la o pistă pe care se antrenează într-o suburbie din Bologna, unde locuieşte.

„Am început tranziţia în 2019, iar în 2020 mi-am împlinit visul, care era să concurez în categoria feminină, să fac sportul pe care l-am iubit întotdeauna”, a declarat ea în italiană. „Am ajuns la 50 de ani înainte ca acesta să devină realitate ... cu toţii avem dreptul la o a doua alegere de viaţă, la o a doua şansă”.

World Athletics a interzis anul trecut femeilor transgen să concureze la categoria feminină în cadrul evenimentelor internaţionale, dacă au făcut tranziţia după pubertate. Dar omologul său para, World Para Athletics, nu a urmat exemplul.

Într-un comunicat remis AP, WPA a precizat că sportivii transgen care participă la competiţiile sale feminine trebuie să declare că identitatea lor de gen în scopuri sportive este feminină şi să furnizeze dovezi că nivelul lor de testosteron a fost sub 10 nanomoli pe litru de sânge timp de cel puţin 12 luni înainte de prima lor competiţie.

Testosteronul este un hormon natural care creşte masa şi rezistenţa oaselor şi a muşchilor după pubertate. Intervalul normal al bărbaţilor adulţi creşte până la aproximativ 30 nmol pe litru de sânge, comparativ cu mai puţin de 2 nmol/L pentru femei.

„Orice modificare viitoare a poziţiei WPA în acest domeniu va fi luată în considerare numai în urma unei consultări adecvate cu echipele şi sportivii şi luând în considerare drepturile şi cele mai bune interese ale tuturor celor implicaţi”, a declarat forul.

Într-un sport care se confruntă deja cu problema creării unor condiţii de concurenţă echitabile între sportivii cu diferite niveluri de deficienţă, unele dintre adversarele lui Petrillo spun că aceasta are un avantaj incorect.

Anul trecut, în Spania, a existat o reacţie împotriva lui Petrillo, după ce aceasta a învins-o la limită pe atleta spaniolă Melani Berges, obţinând locul patru în semifinala campionatelor mondiale, ceea ce a însemnat că Berges nu s-a calificat în finală şi a ratat astfel şansa de a ajunge la Jocurile Paralimpice.

Berges a calificat acest lucru drept o „nedreptate”, declarând site-ului spaniol de sport Relevo că, deşi „acceptă şi respectă” persoanele transgen, „nu mai vorbim despre viaţa de zi cu zi, vorbim despre sport, care necesită forţă, un fizic”.

Comitetul Paralimpic Spaniol a declarat pentru AP că poziţia sa nu s-a schimbat de anul trecut, când un purtător de cuvânt a declarat presei spaniole: „Respectăm regulamentele World Para Athletics, care permit în prezent femeilor trans să concureze, aşa cum este cazul Valentinei Petrillo, dar, privind spre viitor, credem că ar fi oportun să ne îndreptăm spre o uniformizare a criteriilor cu lumea olimpică în legătură cu această chestiune”.

Petrillo a declarat că îi înţelege într-o oarecare măsură pe cei care se întreabă dacă ea ar trebui să concureze în categoria feminină.

„M-am întrebat „Dar Valentina, dacă ai fi o femeie biologică şi ai vedea o Valentina alergând cu tine, ce ai crede?”? Şi mi-am răspuns că şi eu aş avea unele îndoieli”, a spus ea. „Dar apoi, prin experienţele mele şi prin ceea ce am învăţat, pot afirma clar ... că nu înseamnă că, pentru că m-am născut bărbat, voi fi mai puternic decât o femeie”.

Petrillo a făcut referire la un studiu finanţat de CIO - şi publicat în aprilie în British Journal of Sports Medicine - care arată că femeile transgen sunt de fapt dezavantajate fizic în comparaţie cu femeile cisgender în mai multe domenii, inclusiv funcţia pulmonară şi forţa părţii inferioare a corpului.

„Acest lucru înseamnă mai degrabă că am un dezavantaj, pentru că, în afară de orice altceva, faptul că trec printr-un tratament hormonal înseamnă că merg împotriva corpului meu, deci împotriva biologiei corpului meu şi asta este cu siguranţă ceva care nu este bun pentru el”, a spus ea.

Petrillo a crescut în oraşul Napoli din sudul Italiei. A crezut că aspiraţiile ei de a alerga s-au terminat când a fost diagnosticată cu boala Stargardt la 14 ani.

S-a mutat la Bologna, în nordul Italiei, pentru a studia informatica la Institutul pentru Nevăzători şi locuieşte la periferia oraşului, unde lucrează în sectorul IT.

Sportul a continuat să facă parte din viaţa ei - a jucat fotbal în cinci pentru sportivii cu deficienţe de vedere - dar abia la vârsta de 41 de ani Petrillo s-a întors la atletism, câştigând 11 competiţii naţionale la categoria T12 masculin între 2015 şi 2018.

A alergat prima sa cursă ca femeie în 2020 şi a ajuns pe locul cinci la Campionatele Europene de Para Atletism. Ea a câştigat bronzul la 200 şi 400 de metri la Campionatele Mondiale de Para Atletism de anul trecut.

La Jocurile Paralimpice, finalele feminine T12 la 400 m şi 200 m vor avea loc la 3 şi, respectiv, 7 septembrie, cu seriile în ziua precedentă.

Petrillo va fi încurajată de fosta soţie şi de fiul ei în vârstă de 9 ani, precum şi de fratele ei.

Cu toate acestea, ea spune că a câştigat deja cea mai mare provocare a sa, indiferent de ce se va întâmpla atunci când va intra pe pista de pe Stade de France.

„Din păcate, încă trăim într-o situaţie în care persoanele transgen sunt marginalizate, care nu vor putea niciodată să schimbe un document aşa cum am făcut eu, care nu vor putea niciodată să obţină ceea ce merită, respectul pe care îl merită”, a spus Petrillo. „Şi, prin urmare, gândurile mele se îndreaptă către ei, către cei care au fost mai puţin norocoşi decât mine.”

Afla mai multe despre: valentina petrillo, valentina petrillo jocurile paralimpice