Într-o societate mereu pe fugă şi antrenată parcă să lupte pentru a trece peste orice greutate, îşi face cu uşurinţă loc un duşman invizibil. Depresia. Pentru mulţi, încă un subiect tabu, această afecţiune loveşte fără să ţină cont de statut social, cultură, domeniu de activitate, vârstă sau limba vorbită.
Pentru început, să cunoaştem această nevroză care afectează tot mai mulţi indivizi şi de la vârste din ce în ce mai fragede.
Denumită iniţial melancolie, depresia apare în textele mesopotamice încă din al doilea mileniu dinainte de Hristos. Pe atunci, toate bolile psihice se considerau probleme venite de la demoni, iar de ele se ocupau preoţii. Abia din secolul XIX progresele ştiinţei pun bazele concepţiei moderne asupra depresiei şi o numesc o boală mintală. În societatea modernă, despresia a fost mereu gunoiul băgat sub preş.
Depresivul trăieşte în neputinţă, tristeţe, descurajare, singurătate, culpabilitate, iar uneori nu mai are niciun minim sentiment. Pe lângă asta este şi sensibil la variaţiile meteo, are dureri de stomac şi tulburări digestive.
După luni sau poate chiar ani de superinţă, depresivul cere ajutorul.
"E o nevroză, aşa îi spun atât psihologii, cât şi psihiatrii, adică o afecţiune atât cognitivă cât şi emoţională. Nu te lasă nici să gândeşti la capacităţi maxime, nici nu te simţi a fi tu însuţi sau însăţi. Îţi afectează starea de spirit, dispoziţia, iar în cazul sporitivilor afectează capacitatea de performanţă, afectează cheful de antrenament într-un fel. Dorinţa de a te duce pe teren, de a te antrena", a declarat pshiologul Laurenţiu Cioc (foto jos) pentru Telekom Sport.
- Aplicaţia Orange Sport este gratuită şi poate fi descărcată din Google Play şi App Store.
Depresia în sport. Cazurile care au şocat România
Depresia nu ocoleşte nici sportivii de performanţă, iar în unele cazuri lucrurile o iau pe un făgaş tragic, iar până la suicid mai este doar un mic pas. Exemplele nu sunt deloc puţine. În 2015, Lucian Bălan, jucător care a ridicat trofeul Cupei Campionilor în 1986 desupra capului, s-a sinucis după o supradoză de pastile. La începutul lunii februarie fostul handbalist al lui Dinamo, Novak Boskovic, şi-a pus capăt zilelor după ce s-a împuşcat în faţa casei sale din Serbia.
Confesiunea lui Firicel Tomai, omul care a ghidat-o pe Simona Halep spre marea performanţă
"Sunt unii jucători care nu se mai antrenează cu plăcere, care vin în virtutea inerţiei la antrenament şi care nu mai simt plăcere pe teren, la concursuri merg ca să vadă dacă mai pot să facă ceva, dacă mai iese ceva", spune Firicel Tomai pentu Telekom Sport.
Firicel Tomai este omul care i-a ghidat primii paşi spre tenisul de performanţă Simonei Halep. Tomai i-a antrenat ani la rând şi pe Victor Hănescu, iar presiunea de a face performanţă cu cei doi l-au scurs de energie: "Stresul în care am fost implicat, 15 ani cu Victor şi 4 ani cu Simona Halep, la un moment dat 2 ani am lucrat cu amândoi împreună, zburam toată ziua, schimbul de fus orar de câteva ori pe an.
Noi nu aveam o echipă multidisciplinară. Trebuia să fac eu şi antrenorat şi pregătire fizică şi bilete şi vize şi toate lucrurile astea. Am neglijat foarte mult liniştea şi viaţa mea personală chiar şi copiii mei şi familia.
Am avut o perioadă neplăcută în care a trebuit să mă opresc pentru că nu mai puteam să văd lucrurile cum trebuie, nu mai puteam să fiu funcţional 100% şi a trebuit să elimin aceşti factori negativi, stresul, presiunea, tensiunea de pe tur ATP şi WTA. 07 19 Şi am avut câteva luni de zile în care a trebuit să mă opresc. să mai merg la un psihoterapeut, să mai consult un medic. Ca să văd ce trebuie să fac ca să încerc să mă echilibrez.
A fost o perioadă în care am folosit puţin medicamentele şi nu se ştie nici în momentul ăsta nu ştie nimeni să-ţi garanteze dacă te ajută sau nu te ajută medicamentele".
- Vrei să vezi cele mai tari competiții sportive, oriunde ai fi? Ia-ți oferta Orange Love pentru fibră și TV.
Cu Simona Halep la psiholog
Ascensiunea pe scara performanţei nu elimină automat problemele psihicului. Cel mai bun esxemplu este chiar Simona Halep. A scăpat de presiunea de a ajunge printre cele mai bune jucătoare din lume. Acum trebuie să se menţină acolo, în topul tenisului mondial.
"Din câte vedeţi oficial nu se spune nimic. Se pare că a fost un psiholog străin, un italian mi se pare, uit numele acum. Cred că i-a dat nişte sfaturi pentru că Simona în ultimul timp a reuşit să îşi învingă mult anxietăţile şi stările de nervi.
Când era mai mică tot timpul trebuia să bată o sportivă mai bună să urce în clasament mai mult, şi îi era teamă că nu o să facă şi atunci îşi dădea o stare de teamă, o îngrijorare exagerată. Ţinând cont şi familia care avea o situaţie financiară precară atunci era un stres foarte puternic pentru ea.
Ea a încercat să lucreze cu un psiholog la 17 ani când am întâlnit-o, nu prea au mers lucrurile", a declarat Tomai pentru Telekom Sport.
Recent, Simona Halep a recunoscut că vizitele la psiholog au ajutat-o să ajungă şi să se menţină în topul WTA.
"Cred că acum în tenis cea mai importantă parte este cea mentală. Aşa că am lucrat câţiva ani, cred că sunt de-acum doi ani de când lucrez cu un psiholog şi încă o mai fac. Nu este uşor să rămâi concentrat în fiecare zi, să dai maximum din tine, dar am învăţat aceste lucruri, încă mai lucrez la ele şi vreau să le îmbunătăţesc tot mai mult”, a declarat Halep într-o conferinţă de presă.
Calea spre vindecare în depresie
Din momentul în care depresia este identificată începe lupta revenirii la o viaţă mai bună. Cele mai cunoscute metode de tratament sunt cel medicamentos şi psihoterapia. Tratamentul medicamentos este prescris de medicul psihiatru în funcţie de severitatea despresiei şi are la baza antidepresive.
Psihoterapia poate fi recomandată ca unic tratament în cazul despresiilor uşoare.
"Cei mai mulţi încep cu terapiile conversaţionale. Aici intră psihoterapia, psihanaliza, terapiile cognitiv comportamentale, interpersonale. Se presupune că ele nu afectează chimia creierului precum fac medicamentele. Dacă iei medicamente contra depresiei, inhibitori de serotonină la nivelul creierului, se presupune că ele schimbă cumva chimia creierului.
Se ştiu destul de puţine lucruri, încă, despre medicanentaţie şi practic cei mai mulţi oameni aleg să înceapă tratamentul contra depresiei cu terapii conversaţionale, dacă sunt destul de deschişi la minte să admită, pentru că trebuie să admiţi că ai o depresie ca să o poţi trata", spune Laurenţiu Cioc în interviul acordat Telekom Sport.
