Un tablou controversat din cadrul ceremoniei de deschidere a Jocurilor Olimpice, denunţat de criticii creştini şi conservatori drept o parodie ofensatoare a operei "Cina cea de Taină" de Leonardo da Vinci, a fost de fapt inspirat de o pictură olandeză din secolul al XVII-lea reprezentând zeii olimpici greci, au declarat istoricii de artă.
"Acest tablou vă aminteşte de ceva?", a întrebat, pe X, Muzeul Magnin din oraşul francez Dijon, invitând oamenii să "vină şi să admire" The Feast of the Gods", pictat de artistul Jan van Bijlert între 1635 şi 1640.
Ce tableau vous rappelle quelque chose ?
— Musée Magnin (@MagninMusee) July 28, 2024
Et si vous veniez l’admirer au #MuséenationalMagnin à Dijon ?@jeuxolympiques @paris2024@Thomajolly @DaphneBurki #Paris2024 #ceremoniedouverture #Jeuxolympiques pic.twitter.com/iUteobd2eb
Comitetul de organizare JO - Paris 2024 a prezentat duminică scuze catolicilor şi altor grupuri creştine în cazul în care au fost jigniţi de această scenă, care a prezentat travestiţi, un model transsexual şi o cântăreaţă semi-dezbrăcată aşezată într-un castron de fructe.
Episcopii francezi au regretat "excesele şi provocările" tabloului, despre care au spus că reprezintă "o bătaie de joc la adresa creştinismului". Politicienii francezi de extremă dreaptă şi creştinii conservatori din SUA şi din alte ţări au fost mai severi.
- Aplicaţia Orange Sport este gratuită şi poate fi descărcată din Google Play şi App Store.
"Cina cea de Taină" a lui Leonardo da Vinci, mult parodiată, portretizează ultima masă pe care Iisus ar fi luat-o cu apostolii săi. Cu toate acestea, directorul de creaţie al ceremoniei de deschidere, Thomas Jolly, a negat că scena, intitulată "Festivitate", s-ar fi bazat pe pictură.
"Nu a fost inspiraţia mea", a declarat el pentru BFM TV. "Cred că a fost destul de clar. Este Dionysos care soseşte la masă... De ce este el acolo? Pentru că este zeul ospăţului, al vinului şi tatăl Sequanei, zeiţa fluviului Sena".
În cadrul ceremoniei de vineri, care a fost urmărită de 23 de milioane de persoane în Franţa şi care, potrivit unui sondaj Harris, a fost considerată un succes de 86% dintre ele, Dionysos a fost interpretat de cantautorul Philippe Katerine. Într-o scenă ulterioară, Sequana a fost întruchipată de Floriane Issert, subofiţer în cadrul Jandarmeriei Naţionale, călare pe un cal de metal de-a lungul râului.
Ideea, a spus Jolly, a fost "mai degrabă să avem o mare petrecere păgână legată de zeii Olimpului, de Olimp, de olimpism... Nu veţi găsi niciodată la mine vreo dorinţă de a batjocori, de a denigra ceva. Am vrut o ceremonie care să repare şi să reconcilieze".
- Vrei să vezi cele mai tari competiții sportive, oriunde ai fi? Ia-ți oferta Orange Love pentru fibră și TV.
Jolly nu a numit pictura care a inspirat tabloul, însă istoricii de artă din Franţa şi din Olanda au indicat lucrarea lui Van Bijlert, un portret al zeităţilor antice greceşti reunite pentru un ospăţ pe Muntele Olimp.
Istoricul de artă olandez Walther Schoonenberg nu a avut nicio îndoială. "Tabloul viu sau "pictura vie" din cadrul ceremoniei de deschidere a Parisului 2024 a fost "The Feast of the Gods", de Jan van Bijlert din 1635", a declarat Schoonenberg pe X.
Apollo, zeul soarelui, era recunoscut prin aureola sa, a spus Schoonenberg, Dionysos prin struguri, Poseidon, zeul mării, prin tridentul său, Artemis prin Lună şi Venus prin Cupidon. Minerva, zeiţa înţelepciunii, şi Marte, zeul războiului, erau de asemenea prezenţi.
Afla mai multe despre: jocurilor olimpice
 (9).webp)
